Noroc |
||
LA MOLDOVA TOAMNELE Ceru-i de cocori zarea-i de naframa Sfinte case mare la Moldova mare Si ni-e iarasi sufletul sarbatoare Toamnele la Moldova toamnele Stiu la fel ca mamele sa ne-aline dorul dorul Toamnele la Moldova toamnele Stiu la fel ca mamele sa ne-ndemne zborul zborul Toamnele cînd vin aeru-i de pace Roada-i cu belsug viata cu noroace Pleaca soldateii ca stejareii Se întorc la bastina vorniceii Toamnele cînd vin satu-i plin de fete Fetele se stiu toate margarete Umbla petitorii treziti cu zorii Bate ritmul horii roata morii
Toamnele cînd amiroase-a fraga
PRIMAVARA Si nu stie nimenea si nu stie nimenea gîndurile mele unde zboara Se trezesc cîmpiile cînta ciocîrliile nu opreste nimeni primavara Primavara primavara mi-amintesti a cîta oara De lumina dragostei dintîi Primavara primavara mi-amintesti a cîta oara De lumina dragostei dintîi Trec în goana clipele clipele clipele munti de flori de-atunci se scuturara Ne-au cresut aripile ne-au cresut aripile si ne-am ratacit în lumea mare Se trezeau cîmpiile cîntau ciocîrliile si era ca astazi primavara
DIALOG Nu mai ai tu primavara mi-a raspuns oftînd chitara Ea s-a dus cu tineretea ea s-a dus sa nu mai vina Ti-a lasat în suflet toamna frunza galbena-n mîna Nu s-a-ntoarce primavara mi-au spus strunele chitarei Numai toamne numai ierni ti-au ramas în calendare Eu nu pot nu pot chiatra sa fiu fara primavara A oftat încet chiatara a oftat încet chiatara Tu întoarce-mi primavara doar pe-o zi numai pe una Sa-nfloreasca crîngul iara si sa-i fac din flori cununa Tu întoarce-mi primavara doar pe-o noapte doar pe una Sa ma-mbete visul iara dragostea sub clar de luna
Zîmbet optimist Numai dorul lui Nu-l spune nimanui Tu înca mai crezi Ochilor cei verzi Vrei sa vezi în ei Chemarea dragostei Spre ochii ei spre oceanele verzui Pluteste-acum corabia sperantei lui Zîmbete si flori Mii de spectatori Însa unde-i ea Nu stie nimenea Cînta un artist Cu surîsul trist Si de ce-i asa Întreaba dragostea
|
||
| << Inapoi | ||
